Atentie, text lung! Ca sa stiti…

Stii cum e, pleci in IX-a Zoelanda, nu la Dej… e cumva normal sa te incerce niste emotii, dar stiti ce, uiti de ele cand iti intra curu-n ficati si apoi in inima si urca pana in cap de la cele 24 de ore efective de zbor. Nu ca nu e greu sa ajungi la dracu-n craci cu o scurta escala la Istanbul, apoi una de doua ore juma’ in Kuala Lumpur si apoi cu un ultim efort de 10 ore sa ajugi In Auckland.

Premeregator zborului, stiti gripa aia de nu te poti ridica din pat o saptmana? Da, aia cu frisoane si dureri si etc. Am avut-o eu, eram o leguma vineri seara si nu credeam ca am sa fiu in stare ca sambata sa pornesc inspre Otopeni.

Inainte de a ateriza in Auckland ne-au dat o hartie de completat, unde declarai tot ce aduceai pe pamant zoelandez. Fara medicamente, seminte, mancare, ghete de catarat, crose si alte animale. Practic n-ai voie sa duci cu tine decat cardul si chilotii de schimb.

Am aruncat medicamentele toate desi nu erau putine, deh regula e regula si amenda pe masura. Ne-am asezat la banda de bagaje si dupa o jumatate de ora aprox, bagajul lui Nelut a venit. Al meu a mai intarziat o zi in Kuala Lumpur ca deh, plm i-a placut Malaezia. Uite asa dupa 24 de ore in aceleasi haine a trebuit sa mai stau o zi, pana mi-au cotrolat aia cizmele de cauciuc, surprinsi fiind de ce dracu’ le-as cara din Romania. Tarani, cizmele alea au vazut Belgia, Grecia si acum era randul Noii Zeelande.

Luat masina, volan pe partea gresita, mers la cazare. N-ai cum, caminul 10 din Memo de la Brasov a fost si va ramane un lux accesibil. Dupa o ora de stat si gandit am plecat la alta cazare… A fost momentul in care ne-am dat seama ca este o tara scumpa ce ofera extrem de putin pentru cat cere. Bere 10$, cazare 1068$-7 nopti, 89$ intrare la Hobbit Village, nicio masa sub 20$ si benzina 2.7$/l.

Tara? Da, o combinatie intre Moieciu si Fundata, dar cu iesire la Pacific. Vant insuportabil, ploaie, deh pentru ca primavara… si garduri, kilometri intregi de garduri. Toata tara este proprietatea „englejilor”, ei sunt balenele iar bastinasii sunt cei care vand la magazine, lucreaza la drumuri sau fac munci care nu se preteaza „superiorilor”.

Shakedown fain, loc pitoresc, vaci si oi la pascut. Ceva rupt din copilaria la bunici. Normal, totul, pana au inceput sa pluteasca wrc-urile peste drumurile serpuite. SS1 in oras, miuta asa cum este oricare proba aleasa sa fie parcursa in oras, iar a doua zi probele adevarate.

Trezit la 4 dimineata pentru a ajunge la proba Dumnezeu a cursei, masina, viraj, c(ocean) pe fundal. O gospodina cu vesta si un motociclist parcat de-a latul drumului acolo unde urma sa ne oprim. Nu, nu se poate parca aici dar la 2.5km de aici e parcare si va puteti intoarce.

Ei bine parcarea a fost la 5.5km si am pornit miscarea de dimineata, eu ham si doua camere, Nelut, ursu’ ala de rucsac de 1.5 tone. Cand aproape sa ajungem si mai erau vreo 40 de minute pana incepea proba, o masina cu 3 marshali goneau in sensul probei. A oprit langa mine, Nelut era cu apa fiarta 50 de metri mai in spate. Mi-a spus sec ca gospodina nu ne lasa nici in curte, nici langa curte si nici pe drum pentru ca totul e proprietate privata!!! D-zeii ei de zdreanta!!! Comunicat sec de la ofiterul de presa in care isi cerea scuze ca nu s-a putut sta acolo…

Ne-au luat in masina si ne-au dus inapoi, noroc mare… in masina unul din marshali era o tipa care nici intr-o mie de ani nu o sa ghiciti de unde era, dap Pitesti!!!

Urmatoarele probe de vis, peisaj demn de Stapanul Inelelor si ploaie de kkt, ploaie care ne-a facut camerele praf. Duminica prima proba n-am putut-o poza de ceata pe care o aveam in camera…

Protagonistii? N-ai cum, copchilu’ ala e SF iar Ogier a facut exact ce trebuia sa faca, s-a interpus intre Kalle si Ott. Nepotu’ e nepot, plm suntem neamuri, neamurile si numele nu t-i le alegi, mergi cu ele pana in mormant.

Campion mondial la 22 de ani, noh cine oare se poate mandri cu o astfel de performanta mai ales dupa ce scoala franceza a eclipsat ultimii aproape 20 de ani. Toyota e de departe un monstru de masina si singurul regret pe care il am desi era evident ca Tanak nu va putea face nimic este ca nu s-a transat totul putin mai tarziu.

Nu ma pot abtine sa nu va spun si despre Kajto, care doar pentru ca isi permite a facut din nou, dupa Kenya, o cursa la care ceilalti desi merg mai tare ca el nu si-o permit. Nu stiu ce puncte are si nici nu ma intereseaza dar probabil daca nu ii iese pasenta in Spania va face si deplasarea din Japonia :)))).

Intr-un noroi desavarsit, pe un circuit fain de felul lui s-au desfasurat ultimele probe ale raliului. Am vazut un Kalle rece si cerebral care a luat toate punctele si am vazut un Ogier si un Tanak care au fost cat se poate de fairplay si i-au felicitat pe tinerii campioni, ba mai mult am vazut un Paddon care nu a uitat cum sta treaba cu volanul.

N-am vazut nici o kiwi desi se laudau cu ele, am vazut doar o caserola de kiwi la supermarket si alea cam necoapte, apoi a inceput calvarul de intoarcere. 23 de kg la cala si 13 in rucsac. Mi-am dat genele peste cap la duduita de la ghiseu si m-a lasat desi aveam voie doar 7. Mi-a ajuns curu’ in creieri din nou si m-am saturat de toate filmele vazute in cele 24 de ore de zbor. Am pastrat 20$ si m-am amuzat ca dolarul neozeelandez avea chipul reginei pe el, iar apoi am pastrat 20 de ringgiti, bancnota malaeziana si m-am amuzat iar pentru ca toti banii aveau aceeasi poza pe ei, nene cu cusma…

In Istanbul desi am avut o ora escala am facut pacatul suprem, 6 bucati baclava le-am dat direct temelie, eu singurel pe puterea mea gandindu-ma la toti cei care ar bali sa manance si ei o bucata!!!

O parte din mine a ramas acolo, in IX-a Zoelanda, am aruncat o pereche de pantaloni care erau asa murdari de noroi ca m-ar fi acuzat vamesii ca fur pamant de la ei . Apoi a venit si revesul si am primit de la partenerii mei de la Allmountain.ro tot ce am lasat acolo si inca pe langa.

PS: traiti vara din plin, astazi e 72 august, pwp!!!